Videoportrete: Artiști contemporani

 Tatiana Țîbuleac este cel mai tânăr autor din topul 10 al scriitorilor contemporani. Alături de Dumitru Crudu, este al doilea autor din Republica Moldova cu un succes remarcabil pe piața de carte din România.  Tatiana Țîbuleac este o prezență extrem de discretă. Apare foarte rar în interviuri și pe canalele media. A publicat volumul de proză scurtă „Fabule moderne” și romanele „Vara când mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”. Romanele ei au fost primite cu maxim interes de critica deschisă pentru literatura tânără, iar câștigarea Premiului European pentru literatură i-a adus consacrarea. De asemenea, i-a asigurat și traducerea în mai multe limbi europene importante. Conform wikipedia, scriitoarea este originară din Chișinău și a studiat jurnalism și comunicare la Universitatea de Stat din Moldova. Prima oară a devenit cunoscută pentru rubrica „Povești adevărate” care a apărut în ziarul „Flux” din Republica Moldova la mijlocul anilor 1990.

 Radu Paraschivescu este unul dintre cei mai la modă scriitori de azi. Notorietatea sa a fost propulsată de prezența pe tv în mai multe tipuri de emisiuni, de la recomandări de carte / critică de întâmpinare la comentariu sportiv. Această notorietate a fost transformată într-un atu pe piața de carte, dar ceea ce îl propune pe Radu Paraschivescu în topul de vânzări, an de an, este ritmul de minim o carte pe an pe care îl propune cititorilor săi. Dacă luăm în calcul și reeditările, în perioada recentă Radu Paraschivescu a lansat un volum la fiecare câteva luni. Cititorii apreciază umorul lui Radu Paraschivescu, care transpare în toate genurile pe care le abordează, de la roman la proză scurtă și anecdote moraliste sau eseu. Ritmul mare al propunerilor editoriale îi permite să fie permanent în actualitate, iar volumele sale preiau adesea teme din agenda publică. Printre succesele recente se numără volumele „Noi suntem români (nimeni nu-i perfect)”, „Recviem vesel pentru tata”, „Garoafe la

  Dumitru Crudu este cel mai important scriitor contemporan din Republica Moldova și un autor de top 10 în limba română. Este director de bibliotecă, merge pe bicicletă la serviciu, dar nu e hipster, ci ultraconservator. Nu are telefon mobil. Scrie poezie, proză și teatru. A fost student în Chișinău, Tbilisi, Brașov și a fost masterand la Sibiu. Este câștigător al Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului”, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Pentru prima dată a reținut atenția publicului și a criticii prin Manifestul Fracturismului (co-semnatar, alături de Marius Ianuș), publicat în mai multe variante în anii 1990. Cele mai importante opere ale sale sunt: Ora cinci și șapte minute - proză scurtă, Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici, Oameni din Chișinău, Salutări de la Troțki și opera dramatică Alegerea lui Alexandru Sutto.

  Dintre autorii populari, Irina Binder este scriitorul cu cel mai mare succes de piață și de public. Foarte rar amintită în presa culturală și menționată de critica literară predominant în tonuri negative, Irina Binder are un public numeros, care a dus-o până în top 10 scriitori români contemporani. În paralel cu activitatea scriitoricească, Irina Binder desfășoară o amplă activitate în rețelele sociale și pe blogul propriu, care a transformat-o într-unul dintre influencerii cei mai populari. Recomandările de lectură sunt completate cu mesaje motivaționale, dar și recomandări de produse (predominant cosmetice). Cea mai importantă carte a sa este „Fluturi”, volum de debut care, ulterior, a avut parte de două sequel-uri, devenind trilogie.

S-a născut la Slobozia, fiul lui Ştefan Dinescu, metalurgist, şi al Aureliei (născută Badea). Dinescu a studiat la Facultatea de Jurnalism a Academiei Ștefan Gheorghiu, fiind considerat un tânăr poet talentat, publicând mai mule volume de poezie. În august 1988, Dinescu a fost invitat de Uniunea Scriitorilor din URSS din Uniunea Sovietică iar la 25 august a acordat un interviu secției române a Vocii Rusiei. În timpul interviului, el și-a exprimat sprijinul pentru politicile Glasnost și Perestroika ale Uniunii Sovietice. Alături de alte interviuri acordate în presa internațională, asemenea declarații au atras asupra sa persecuții din partea comuniștilor români. În decembrie 1989 a luat un rol preeminent la Revoluția Română, participând la ocuparea clădirii Televiziunii Naționale de către bucureșteni. În acele zile a fost protagonistul secvenței „Mircea, fă-te că lucrezi!”, care a alimentat teoria unei conspirații politice, respectiv a unei lovituri de stat mascată de Revoluția Română Du

  Herta Müller este o scriitoare româno-germană de limbă germană și română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. A fost remarcată pentru lucrările sale care descriu efectele violenței, cruzimii și terorii, de obicei în contextul Republicii Socialiste România, sub regimul represiv Nicolae Ceaușescu, pe care l-a experimentat ea însăși. Multe dintre lucrările ei sunt spuse din punctul de vedere al minorității germane din România și sunt, de asemenea, o reprezentare a istoriei moderne a germanilor din Banat și Transilvania. Romanul ei mult apreciat din 2009 Îngerul foamei (Atemschaukel) prezintă deportarea minorității germane a României în Gulaguri sovietice în timpul ocupației sovietice a României pentru a fi folosită ca muncă forțată germană. Herta Müller a primit până în prezent peste douăzeci de premii, inclusiv Premiul Kleist (1994), Premiul Aristeion (1995), Premiul Literar Internațional Dublin (1998) și Premiul Franz Werfel pentru Dreptur

  Mircea Cărtărescu este un poet, prozator, eseist, critic literar și jurnalist român. Este unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei post-comuniste, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi.