Articolul complet pe siteul www.tvr.ro - Divertisment, No Comment - New York, S.U.A: Obiecte de legendă. publicatiei.
_____________________________________________________
Arta sau trend? Fenomenul manga s-a modializat si autorii acestui stil de desen japonez, computerizat sau asistat de computer, se bucura de o faima care o bate pe a tuturor pictorilor, a tuturor castigatorilor de premii Nobel si a poetilor, vii sau clasici, din lume. Numele Masashi Kishimito nu spune inca foarte multe in Romania. Poate nu suntem noi suficient de moderni pentru ca aici manga nu a prins sau nu a prins inca. Asa se faca ca Masashi e mai putin cunoscut decat Mircea Dinescu iar opera sa principala, seria Naruto, mai putin notorie decat "Aripa stanga". Personajul central al seriei care face valuri in intreaga lume este naruto Uzumaki, un adolescent hiperactiv si care vrea mereu sa dovedeasca celor din jur calitatile sale. El este un tanar ninja al carui obiectiv este acela de a fi recunoscut drept lider al comunitatii. Pe aceasta serie manga (desene statice publicate in reviste de specialitate) s-a turnat si un anime (film de animatie cibernetizata). Iata fragmente...
Culorile au un rol foarte important în reprezentarea subiectului. Ele sunt un limbaj simbolic, care arată lumina din interiorul obiectelor și chipurilor, mai degrabă decât coloritul lor exterior. Alegerea culorii, chiar dacă își are originea în regulile și canoanele iconografiei, are un anumit simbolism, care nu este, totuși, mereu același. De exemplu, în iconografia ortodoxă, Maica Domnului este reprezentată aproape întotdeauna în roșu sau maro, dar în icoanele din epoca primară (cele din sec. al 6-lea, păstrate la Muntele Sinai), ea este reprezentată în albastru.
Dupa „Teza de doctorat“ (2007; 864 pag.), carte ilizibila în cam toate sensurile pe care le poate suporta acest cuvânt, Caius Dobrescu publica „Minoic“, nici el scurt la 700 de pagini câte numara, dar subintitulat „thriller“. Autoironia este reala, dar ea nu merge pâna la a mistifica prin eticheta continutul real al masivului volumul: „Minoic“ chiar este un thriller, desi nu unul genuin. Pentru ca nu vreau sa povestesc romanul, rezum personajele: Nicu Stoica, poet, român neprevenit debarcat în America; Foxi, sotia ramasa în România, împreuna cu care Nicu ofera romanului multe pagini de dialoguri transoceanice prin telefon; Constantin (Dinu) Dima, posesorul unei eruditii monstruoase achizitionate în plin ceausism prin profesori underground; Laura, logodnica lui Dinu; Sebi, vedeta a echipei de fotbal american din Shebango originar din România; o seama de securisti (Alexandru Mangalitan, consulul României în Shebango; domnul Nita, soferul lui rasist si versat în tehnici de tortura; ...
La suprafata, volumul semnat „val chimic“ – pseudonimul „reificat“ al Valentinei Chirita – pare o critica, facuta cu mijloace specifice, la adresa masinismului sau a comodificarii (neplaceri capitaliste dintotdeauna), dar si a inegalitatii dintre sexe. A doua parte a cartii, intitulata ea însasi „umilirea animalelor“, e un mic manifest feminist care nu condamna fara drept de apel dominatia masculinitatii, ci ia forma unor mici scenete satirice si grotesti ale „domesticirii“ mai mult sau mai putin voluntare: „zice:/ am batut asa de tare ouale/ dupa tot tambalaul ala de azi/ ca parca îmi vedeam mâna cum se transforma/ în mixer/ pai e normal sa ai asemenea emotii în bucatarie/ de parca ridicam elicopterul de la sol?/ si mai ales, ce m-a facut praf,/ e ca-n toata vremea am asteptat/ laba grea si uda a barbatului meu/ pe gât, la sfârsit,/ în semn de apreciere“. Cu o expresivitate neobisnuita pentru un debutant, val chimic poate descrie stari si senzatii cât se poate de umane fara a fa...
Niciodata distanta dintre ironie si candoare vizavi de fostul regim n-a fost mai mare si în acelasi timp mai mica decât în schitele naive ale lui Bogdan Lipcanu. N-a fost mai mare pentru ca nicio umbra de resentiment sau de judecata vindicativa nu falsifica discursul copilului. În acelasi timp, însa, un comunism pe deplin infantilizat nu face decât sa puna în abis – într-o specularitate nesfârsita – absurdul regimului adult. Pe aceasta ambiguitate stilistica, în care ironia decurge firesc din naivitate iar idilicul se transforma pe nesimtite în caricatural, sta constructia întregului volum. Doar în interiorul acestei ecuatii poate fi înteles „Discursul despre socata“, oda închinata unuia dintre „obiectele“ ireductibile si sumative ale epocii: „Erau niste sucuri cu gust de socata. SOCATA. Ce mult ne placea socata./ Odata cu caderea comunismului toti au uitat de socata.// Nimeni nu a mai stiut de socata.// As da timpul înapoi pentru multe lucruri.// Eu l-am iubit mult pe Ceausescu si fap...
Cartea de dialoguri ale lui Norman Manea cu Edward Kanterian – actualmente lector la Oxford – e cu atât mai importanta cu cât nu respecta propriu-zis tipicul unor astfel de volume. O data, pentru ca ea se pastreaza la adapost de memorialistica, cu tot potentialul ei romantios. Nu vom afla, din „Curierul de Est“, mai multe date din biografia lui Norman Manea decât lasa sa se întrevada, prin crapaturile fictiunii, majoritatea romanelor lui. Asta pentru ca, desi rolurile nu se inverseaza niciodata de-a lungul celor 350 de pagini, în joc nu e personalitatea lui Norman Manea, ipostaziata de intervievator ca o „somitate“ abilitata sa-si dea cu parerea despre tot si toate, ci un set de preocupari si experiente comune. La fel ca Norman Manea, Kanterian e un intelectual disputat de identitati multiple: germanul de etnie iudaica si-a trait adolescenta în România pentru a emigra, în 1981, în Vest. Cei doi poli sunt repere pentru dezbateri delicate, dar în cel mai înalt sens relevante pentru prob...
video - teoria culorii, ghidul începătorului CULOARE - COLORANTI - CIVILIZATIE Culoarea este o proprietate a materialelor, reprezentând o parte constitutivã a experientei umane în evolutia civilizatiei. Fenomenele cromatice naturale, determinate de reflexia, refractia si dispersia luminii (curcubeul, rãsãritul si apusul soarelui etc.) au influentat pregnant existenþa omului, generând credinte, legende si dorinta de cunoastere.
video - despre investitia in arta Nu e vorba numai despre ceea ce se intampla prin licitatiile si galeriile de arta din Romania, unde exista motive de incantare (la fel cum exista si unele, mai mici, de ingrijorare). Este vorba despre siteul Graficante.ro, Portal de arta . Schimbarea designului siteului si implementarea de noi functii, informative si comerciale, este una dintre noutatile inceputului de an 2012. Deschiderea sectiunii de licitatii online, in care vor fi prezente numai opere de arta de buna calitate, la preturi accesibile, este cel mai important adaos de functionalitate de la inceputul anului. O alta zona in care se anunta contributii importante in perioada urmatoare este aceea a cotelor de autor pentru pictorii romani. Primii doi publicati sunt Tonitza si Ressu, dar in scurt timp vor urma toate numele care se tranzactioneaza semnificativ pe piata de arta din Romania.
Topurile includ lucrarile selectate in ordinea popularitatii lor pe Google. Clasamentul include lucrari de Vincent van Gogh, Gustav Klimt, Jim Warren, Salvador Dali, Auguste Renoir, Leonardo da Vinci si Pablo Picasso Alte topuri românești și internaționale privind arta plastică - pictură, sculptură, videoart, instalații - pe Graficante.ro
În „cartea Alcool“, fara a fi mai putin poet, Muresan e un poet-scenarist care introduce cheia în usa „fabulei“. Pentru a determina cât mai didactic aceasta observatie, am sa „povestesc“, cu toata relativitatea subînteleasa unei astfel de actiuni, „Întoarcerea fiului risipitor“, poemul de 15 pagini care compune una din cele sapte capodopere ale volumului („Amantul batrân si tânara doamna“, „Sentimentul marii într-o cârciuma mica“, „Bataia“, „Tunelul“, „La masa de lânga fereastra“, „Întoarcerea fiului risipitor“, „Ci eu singur sub pamânt“). Ca aproximare generala, „Întoarcerea fiului risipitor“ poate fi citita drept unul dintre infinitele ecouri ale lui „The Waste Land“; ca si în poemul lui T.S. Eliot, gasim aici un interregn al enuntarii (vocile care compun poemul sunt amestecate, ca într-un muzeu fara etichete), precum si firul rosu oferit de tematizarea mortii (obiect si subiect simultan). Prima secventa din poemul lui Muresan poate fi citita ca variatie pe motivul formulat în partea...
Comentarii