"Meteopsychosys"
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Postări populare de pe acest blog
Naruto by Masashi Kishimito
Arta sau trend? Fenomenul manga s-a modializat si autorii acestui stil de desen japonez, computerizat sau asistat de computer, se bucura de o faima care o bate pe a tuturor pictorilor, a tuturor castigatorilor de premii Nobel si a poetilor, vii sau clasici, din lume. Numele Masashi Kishimito nu spune inca foarte multe in Romania. Poate nu suntem noi suficient de moderni pentru ca aici manga nu a prins sau nu a prins inca. Asa se faca ca Masashi e mai putin cunoscut decat Mircea Dinescu iar opera sa principala, seria Naruto, mai putin notorie decat "Aripa stanga". Personajul central al seriei care face valuri in intreaga lume este naruto Uzumaki, un adolescent hiperactiv si care vrea mereu sa dovedeasca celor din jur calitatile sale. El este un tanar ninja al carui obiectiv este acela de a fi recunoscut drept lider al comunitatii. Pe aceasta serie manga (desene statice publicate in reviste de specialitate) s-a turnat si un anime (film de animatie cibernetizata). Iata fragmente...
Culorile in icoanele bizantine si catolice
Culorile au un rol foarte important în reprezentarea subiectului. Ele sunt un limbaj simbolic, care arată lumina din interiorul obiectelor și chipurilor, mai degrabă decât coloritul lor exterior. Alegerea culorii, chiar dacă își are originea în regulile și canoanele iconografiei, are un anumit simbolism, care nu este, totuși, mereu același. De exemplu, în iconografia ortodoxă, Maica Domnului este reprezentată aproape întotdeauna în roșu sau maro, dar în icoanele din epoca primară (cele din sec. al 6-lea, păstrate la Muntele Sinai), ea este reprezentată în albastru.
Gabriel Liiceanu - Intalnire cu un necunoscut
„Jurnalul meu este până la urmă despre «omul lăuntric», dar nu unul care se laudă că l-a găsit pe Dumnezeu, ci unul care-şi caută în el propria urmă. Nu ştiu exact nici ce caut şi nici ce voi găsi. Dar s-ar putea ca, vorbindu-le celorlalţi despre lăuntrul meu, să le stârnesc curiozitatea să se uite înlăuntrul lor.” (Gabriel Liiceanu)
Jurnalisti pe piata cartii
Dupa ce surpriza ultimului targ de carte a fost carte a fost ca Liiceanu s-a vandut mai slab decat Cartianu, multi alti jurnalisti cu notorietate se afla acum pe piata cartii cu literatura si publicistica. Robert Turcescu se afla "pe stoc" cu volumul "Fiare vechi". Editia cuprinde articole de opinie si editoriale publicate initial in Dilema si Cotidianul. Punctul de plecare al culegerii, de la care vine si numele volumului, este observatia autorului care a remarcat la un semafor ca Lexusul lui Catarama si caruta cu cal a unui Gheorghe-Fiare-Luam au plecat in acelasi timp. Portretizata prin articolele de fond aparute in presa cotidiana sau saptamanala, aceasta Romanie a contrastelor este si mai concret conturata de autor (zice spoilerul cartii) de adaosul de scrisori primite de Turcescu ca replica la articolele sale. De acelasi autor, in standuri se afla si volumul "Dans de Bragadiru". Tot "pe stoc" e si CTP cu volumul de publicistica "Luxu...
val chimic: umilirea animalelor
La suprafata, volumul semnat „val chimic“ – pseudonimul „reificat“ al Valentinei Chirita – pare o critica, facuta cu mijloace specifice, la adresa masinismului sau a comodificarii (neplaceri capitaliste dintotdeauna), dar si a inegalitatii dintre sexe. A doua parte a cartii, intitulata ea însasi „umilirea animalelor“, e un mic manifest feminist care nu condamna fara drept de apel dominatia masculinitatii, ci ia forma unor mici scenete satirice si grotesti ale „domesticirii“ mai mult sau mai putin voluntare: „zice:/ am batut asa de tare ouale/ dupa tot tambalaul ala de azi/ ca parca îmi vedeam mâna cum se transforma/ în mixer/ pai e normal sa ai asemenea emotii în bucatarie/ de parca ridicam elicopterul de la sol?/ si mai ales, ce m-a facut praf,/ e ca-n toata vremea am asteptat/ laba grea si uda a barbatului meu/ pe gât, la sfârsit,/ în semn de apreciere“. Cu o expresivitate neobisnuita pentru un debutant, val chimic poate descrie stari si senzatii cât se poate de umane fara a fa...
Anne Enright - Premiul Booker 2007 + lista castigatorilor premiului Booker
Irish writer Anne Enright won the Man Booker fiction prize Tuesday for "The Gathering," an uncompromising portrait of a troubled family. She is the second Irish writer to win the prize in the past three years, after John Banville's "The Sea" in 2005. Enright had been considered a long-shot to take Britain's most prestigious, and contentious, literary trophy. The award, which carries a prize of $100,000, was bestowed during a ceremony at London's medieval Guildhall. "The Gathering" is a family epic set in England and Ireland, in which a brother's suicide prompts 39-year-old Veronica Hegarty to probe her family's troubled, tangled history. The judges praised it as "a very accomplished and dramatic novel of family relationships and personal breakdown." Enright said people looking for a cheery read should not pick up her book. "It is the intellectual equivalent of a Hollywood weepy," she said.
Caius Dobrescu: Minoic
Dupa „Teza de doctorat“ (2007; 864 pag.), carte ilizibila în cam toate sensurile pe care le poate suporta acest cuvânt, Caius Dobrescu publica „Minoic“, nici el scurt la 700 de pagini câte numara, dar subintitulat „thriller“. Autoironia este reala, dar ea nu merge pâna la a mistifica prin eticheta continutul real al masivului volumul: „Minoic“ chiar este un thriller, desi nu unul genuin. Pentru ca nu vreau sa povestesc romanul, rezum personajele: Nicu Stoica, poet, român neprevenit debarcat în America; Foxi, sotia ramasa în România, împreuna cu care Nicu ofera romanului multe pagini de dialoguri transoceanice prin telefon; Constantin (Dinu) Dima, posesorul unei eruditii monstruoase achizitionate în plin ceausism prin profesori underground; Laura, logodnica lui Dinu; Sebi, vedeta a echipei de fotbal american din Shebango originar din România; o seama de securisti (Alexandru Mangalitan, consulul României în Shebango; domnul Nita, soferul lui rasist si versat în tehnici de tortura; ...
Bogdan Lipcanu: Fuck Tense
Niciodata distanta dintre ironie si candoare vizavi de fostul regim n-a fost mai mare si în acelasi timp mai mica decât în schitele naive ale lui Bogdan Lipcanu. N-a fost mai mare pentru ca nicio umbra de resentiment sau de judecata vindicativa nu falsifica discursul copilului. În acelasi timp, însa, un comunism pe deplin infantilizat nu face decât sa puna în abis – într-o specularitate nesfârsita – absurdul regimului adult. Pe aceasta ambiguitate stilistica, în care ironia decurge firesc din naivitate iar idilicul se transforma pe nesimtite în caricatural, sta constructia întregului volum. Doar în interiorul acestei ecuatii poate fi înteles „Discursul despre socata“, oda închinata unuia dintre „obiectele“ ireductibile si sumative ale epocii: „Erau niste sucuri cu gust de socata. SOCATA. Ce mult ne placea socata./ Odata cu caderea comunismului toti au uitat de socata.// Nimeni nu a mai stiut de socata.// As da timpul înapoi pentru multe lucruri.// Eu l-am iubit mult pe Ceausescu si fap...
Top 10-20 cele mai faimoase picturi ale lumii
Topurile includ lucrarile selectate in ordinea popularitatii lor pe Google. Clasamentul include lucrari de Vincent van Gogh, Gustav Klimt, Jim Warren, Salvador Dali, Auguste Renoir, Leonardo da Vinci si Pablo Picasso Alte topuri românești și internaționale privind arta plastică - pictură, sculptură, videoart, instalații - pe Graficante.ro
Norman Manea: Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian
Cartea de dialoguri ale lui Norman Manea cu Edward Kanterian – actualmente lector la Oxford – e cu atât mai importanta cu cât nu respecta propriu-zis tipicul unor astfel de volume. O data, pentru ca ea se pastreaza la adapost de memorialistica, cu tot potentialul ei romantios. Nu vom afla, din „Curierul de Est“, mai multe date din biografia lui Norman Manea decât lasa sa se întrevada, prin crapaturile fictiunii, majoritatea romanelor lui. Asta pentru ca, desi rolurile nu se inverseaza niciodata de-a lungul celor 350 de pagini, în joc nu e personalitatea lui Norman Manea, ipostaziata de intervievator ca o „somitate“ abilitata sa-si dea cu parerea despre tot si toate, ci un set de preocupari si experiente comune. La fel ca Norman Manea, Kanterian e un intelectual disputat de identitati multiple: germanul de etnie iudaica si-a trait adolescenta în România pentru a emigra, în 1981, în Vest. Cei doi poli sunt repere pentru dezbateri delicate, dar în cel mai înalt sens relevante pentru prob...
Comentarii